In noi se schimbau cuvintele, dragul meu...In noi alergau repezi secundele pentru a ne vindeca de cate vreo amintire...
In noi si cu noi incepea totul...pana nu ne-am mai fost.
In mine urla uitarea negasindu-si adapost.
In tine se stingea senina incercarea mea de a ma regasi intr-un alt trup...
Nu am mai crezut.
Asta s-a dovedit a fi de-ajuns pentru a ne muri pentru ochii vremii, pentru ceea ce credeam ca suntem...
In mine se nasc acum pierdutele imbratisari...
In tine se mai nasc din cand in cand privirile mele.
In noi, prin noi...nu mai exista nimic.
Sfarsit
Dintr-o dorinta neimpacata nu voi pune punct, desi aici se zidira muntii...
read more “ ”
Abonați-vă la: Postări (Atom)